Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, i-a descris pe protestatarii anti-guvernamentali drept ‚revoltători‘ care încearcă să ‚îl mulțumească pe președintele SUA‘. Protestele, care durează deja de 13 zile, au izbucnit din cauza situației economice și au devenit cele mai mari din ultimii ani. Acestea au dus la apeluri pentru sfârșitul Republicii Islamice, unii cerând chiar restaurarea monarhiei. Conform organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 48 de protestatari și 14 membri ai forțelor de securitate au murit. După cum relatează BBC, în țară există o întrerupere a internetului.

Amenințările lui Trump și rezistența lui Khamenei

Trump a declarat vineri la Washington că SUA ‚îi va lovi foarte tare acolo unde îi doare‘. El a adăugat că administrația sa urmărește îndeaproape situația din Iran și că orice implicare a SUA nu înseamnă ‚trupe la sol‘. Președintele SUA a remarcat că i se pare că oamenii preiau controlul asupra anumitor orașe, ceea ce nimeni nu considera posibil acum câteva săptămâni. Aceste remarci reflectă declarațiile sale de joi, când a promis că va lovi guvernul iranian ‚foarte tare‘ dacă ‚încep să omoare oameni‘. Khamenei a rămas sfidător în discursul său televizat de vineri. Liderul în vârstă de 86 de ani a declarat: ‚Să știe toată lumea că Republica Islamică a ajuns la putere prin sângele a câteva sute de mii de oameni onorabili și nu va da înapoi în fața celor care o neagă.‘ Mai târziu, în note adresate unei adunări de susținători și difuzate la televiziunea de stat, Khamenei a subliniat că Iranul ‚nu va evita să se ocupe de elementele distructive‘.

Scrisoarea iraniană către ONU și reacțiile internaționale

Iranul a trimis o scrisoare Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în care a acuzat SUA că au transformat protestele în ceea ce a numit ‚acte subversive violente și vandalism pe scară largă‘ în Iran. Ambasadorul iranian la ONU a acuzat SUA de ‚interferență în afacerile interne ale Iranului prin amenințări, instigare și încurajare deliberată a instabilității și violenței‘. Purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, a declarat că Organizația Națiunilor Unite este foarte îngrijorată de pierderile de vieți omenești. El a declarat că oamenii de oriunde din lume au dreptul să demonstreze pașnic și că guvernele au responsabilitatea de a proteja acest drept și de a se asigura că este respectat. Într-o declarație comună, liderii Regatului Unit, Germaniei și Franței au afirmat că sunt ‚profund îngrijorați de rapoartele privind violența forțelor de securitate iraniene și condamnă ferm uciderea protestatarilor‘. Președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Sir Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz au declarat că autoritățile iraniene au responsabilitatea de a-și proteja propria populație și trebuie să permită libertatea de exprimare și adunarea pașnică fără teama de represalii.

Victimele protestelor și arestările

Numărul victimelor conform organizațiilor

De la începutul protestelor pe 28 decembrie, pe lângă cei 48 de protestatari uciși, au fost arestate peste 2.277 de persoane, a declarat organizația americană Human Rights Activist News Agency (HRANA). Organizația norvegiană Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat că cel puțin 51 de protestatari au murit, inclusiv nouă copii. BBC Persian a vorbit cu familiile a 22 dintre aceștia și le-a confirmat identitatea. BBC și majoritatea celorlalte organizații internaționale de știri au interdicție de a raporta din Iran.

Avertismentele autorităților iraniene

Autoritățile iraniene de securitate și judiciare au emis o serie de avertismente coordonate, și-au înăsprit retorica și au reiterat mesajul anterior de ‚lipsă de clemență‘ de la cel mai înalt organism de securitate al Iranului, Consiliul Suprem de Securitate Națională (SNSC). Consiliul de Securitate Națională al Iranului – responsabil pentru securitatea internă și a nu se confunda cu SNSC – a declarat că vor fi luate ‚măsuri legale decisive și necesare‘ împotriva protestatarilor, pe care i-a descris drept ‚vandali înarmați‘ și ‚perturbatori ai păcii și securității‘. Într-o scurtă declarație, a avertizat împotriva ‚oricărei forme de atac asupra facilităților militare, de poliție sau guvernamentale‘. Aripa de informații a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran a declarat că nu va tolera ceea ce a descris drept ‚acte teroriste‘ și a susținut că își va continua operațiunile ‚până la înfrângerea completă a planului inamic‘.

Pana de internet și situația din orașe

Țara se află sub o întrerupere aproape totală a internetului de joi seară, o cantitate mică de trafic revenind vineri, au declarat grupurile de monitorizare a internetului Cloudfare și Netblocks. Acest lucru înseamnă că ies mai puține informații din Iran. Directorul IHRNGO, Mahmood Amiry-Moghaddam, a declarat într-un comunicat că ‚amploarea utilizării forței de către guvern împotriva protestatarilor crește, iar riscul de violență intensificată și ucidere pe scară largă a protestatarilor după oprirea internetului este foarte grav‘. Laureata Premiului Nobel, Shirin Ebadi, a avertizat despre un posibil ‚masacru‘ în timpul penei de internet. O persoană care a reușit să trimită un mesaj către BBC a declarat că se află în orașul Shiraz din sudul Iranului. Aceasta a raportat un asalt asupra supermarketurilor din partea locuitorilor care încearcă să se aprovizioneze cu alimente și alte necesități de bază, așteptându-se la zile mai grele. Oprirea internetului a însemnat că bancomatele nu funcționează și nu există nicio modalitate de a plăti pentru cumpărături în magazinele unde cardurile de debit nu pot fi folosite din cauza lipsei internetului. Mahsa Alimardani, care lucrează pentru ONG-ul pentru drepturile omului Witness, a declarat la BBC în Londra că de joi seară nu a putut stabili contactul cu familia sa. Ea a spus că este foarte angoasant să nu ai acces la informații și să nu știi dacă cei dragi au participat la proteste sau dacă sunt în regulă.

Videoclipuri verificate și apeluri pentru restaurarea monarhiei

Protestele au avut loc în toată țara, BBC Verify verificând videoclipuri din 67 de locații. Vineri, protestatarii s-au adunat după rugăciunile săptămânale în orașul Zahedan din sud-est, conform videoclipurilor verificate de BBC Persian și BBC Verify. Într-unul dintre videoclipuri, se pot auzi oameni scandând ‚moarte dictatorului‘, referindu-se la Khamenei. În altul, protestatarii se adună lângă o moschee locală când se pot auzi mai multe explozii puternice. Un alt videoclip verificat de joi a arătat un incendiu la biroul Young Journalists Club, o subsidiară a radiodifuzorului de stat Irib, în orașul Isfahan. Nu este clar ce a cauzat incendiul și dacă cineva a fost rănit. Fotografiile primite de BBC de joi seară arată, de asemenea, mașini răsturnate și incendiate în sensul giratoriu Kaaj din Teheran. Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, care a fost răsturnat de revoluția islamică din 1979, i-a cerut vineri lui Trump să fie ‚pregătit să intervină și să ajute poporul Iranului‘. Pahlavi, care locuiește lângă Washington DC, i-a îndemnat pe protestatari să iasă în stradă joi și vineri.

Contextul protestelor și evenimentele anterioare

Protestele au început acum aproape două săptămâni cu comercianții din Teheran furioși pe moneda în colaps, înainte de a se extinde la studenți și demonstrații de stradă. Ultimele proteste majore au fost în 2022, când demonstrațiile au izbucnit după moartea lui Mahsa Amini în detenție, o tânără kurdă reținută de poliția moralității pentru că ar fi purtat hijab-ul necorespunzător. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 550 de persoane au fost ucise și 20.000 reținute de forțele de securitate pe parcursul mai multor luni. Raportări suplimentare de Reha Kansara, Kasra Naji și Soroush Negahdari.